Frica – Anxietatea in perioada pandemiei

Pandemia COVID19 activeaza, chiar si la cei mai echilibrati oameni, reactii de frica, stari anxioase sau depresive.

Am identificat cinci ganduri principale care primeaza in legatura cu acest subiect si care pot provoaca starile anxioase.

         Pot ajuge oricand sa fiu candidat la ATI, sau sa mor. Nu mai putem previziona viitorul fara sa apara si acest gand, care conduce mai departe la accentuarea fricii de moarte. Moartea, o conditie implacabila, fata de care nu avem arme sa luptam.

         Ma simt complet neajutorat, pentru ca nu mai pot fi activ ca inainte, sunt un spectator la ceea ce se intampla in jurul meu, nu pot influenta nimic. Viata trece pe langa mine, nu stiu cand au trecut atatea luni, etc.

         Toata lumea din jur este un pericol pentru starea mea de sanatate. Suntem convinsi ca toti cei din jurul nostru sunt posibili purtatori a virusului, si ne simtim vulnerabili si indecisi cu privire la toate relatiile noastre. O combinatie de dorinta de normalitate, apropiere, in corelatie cu gandul pericolului va induce, pe langa anxietate, si un puternic sentiment de frustrare.

         Acesta este sfarsitul lumii cum o stiam. Astfel cadem usor in capcana scenariilor catastrofale. Gandurile noastre construiesc un viitor unde nimic nu va mai fi „normal”. Nu reusim sa ne construim un nou „normal” echilibrat si armonizat cu aceste conditii. Reglarea emotionala este improbabil sa functioneze pana cand nu revenim la aici si acum, chiar in aceste noi conditii.

         Niciodata nu ma voi mai simti bine. Previzionam sentimentele si emotiile noastre viitoare pe baza a starilor de azi, a anxietatii sau chiar a tristetii actuale legate de felul in care traiam anterior pandemiei.

In aceasta avalansa a gandurilor negative si greu de administrat noi propunem solutii reale, concrete, care s-au dovedit eficiente pentru ca maresc capacitatea noastra de perceptie si atentie catre sine. Ca rezultat, gandurile negative si evenimentele exterioare nu mai ne coplesesc, raman intr-o dimensiune pe care o putem gestiona si devine mai usor de a se convietui cu ele.

Practicile meditative sunt studiate încă din anii 1960 în domeniul sănătății, iar acum au intrat in diverse procese de îngrijire si terapie, cu efecte benefice.

De fapt, anxietatea este complexă si de aceea este uneori mai greu de identificat. Aceasta variază de la tendința simplă de a vă faceți griji cu privire la cel mai mic lucru, generatoare în propriul corp de tot felul de reacții, pana la anxietate profunda, care apare atunci când ne confruntăm cu simptome serioase.

Fie că anxietatea este justificata sau nu, creează aceleași efecte în organism: simptome care depind direct de gândurile, temerile și fricile noastre.

Când mintea își pierde controlul, inima începe să bată excesiv până la punctul în care se simte ca explodeaza în cutia toracică. Incapacitatea de a controla bataile inimimii  și disconfortul nostru organic generat de secretia diversilor hormoni amplifică fenomenul. Apar inrosiri ale tegumentelor, stare de greata, lipsa de echilibru si alte manifestari din acest registru.

Am putea gasi explicatii multe, dar de fapt nimic nu ne ajută sa se schimbe starea.

Meditația este cu siguranță ideala pentru încercarea de a controla fenomenele somatice, psihice și cognitive care apar ca rezultat al anxietatii.

Dar,  pe de altă parte, nu este ușor să meditezi în mijlocul unei crize de anxietate.

Deci, ce facem? Reorientarea gandurilor cu atenție asupra respirației, de exemplu, care nu necesită un efort semnificativ de concentrare, este o solutie. Urmând ritmul respirației, apoi amplificându-l încet, ajută la calmarea starilor  și la găsirea unui spatiu linistit si semnificativ de confortabil. Se poate distrage, de asemenea, atenția cuiva prin concentrarea pe exerciții de miscare lenta. De fapt, urgența în cazul unui episod de anxietate este de a distrage atenția către activitati care sunt ușor de efectuat într-un mod concentrat, cum sunt respirația și mișcarea lenta.