În cazul unei situații de urgență, deoarece poate fi un atac de anxietate, este indicat exercițiul de respirație Activa
Simplu de realizat, acesta cuprinde patru elemente ale controalelor voluntare: intenția, mobilizarea, respirația și abilitățile motorii cu contingentul său senzorial, propriocepția care amplifică senzația.
Cel mai dăunător lucru despre gestionarea unui atac de anxietate este sentimentul de pierdere a controlului din cauza incapacității de a controla ambalarea ritmului cardiac și a respirației, însoțită de opresiune toracică, exagerare senzorială și dereglare a sistemului simpatic.
În același timp, tulburările somatice sunt agravate de tulburări cognitive, frică, panică, gânduri negative și decizii inadecvate.
Pentru a opri această criză, este necesar să se ajute persoana să recâștige controlul asupra situației.
Primul efect este cognitiv, cerându-i persoanei să se concentreze asupra respirației si sa se distraga atenția de la problema care a provocat starea.
Exerciții de respirație începe să aibă efect somatic și cognitiv.
În funcție de adâncimea respirației, apare o variație fiziologică a ritmului cardiac sub acțiunea sistemului parasimpatic.
Palparea pulsului, de exemplu la încheietura mâinii, face posibilă perceperea acestui fenomen.
Când respirăm mai încet și mai profund, efectuând o inspirație de peste 5 secunde urmată de o expirație de 5 secunde, percepem că pulsul variază în direcția unei ușoare accelerații sau a unei încetiniri.
Această variație adaptivă influențează alte sisteme din corpul nostru.
Astfel, încetinirea respirației la rata de 6 cicluri de respirație pe minut în loc de 12 la 20 duce la stabilizare emoțională și claritate mentală.
Când respirația devine profundă și abdominală, nervul vag este stimulat, încetinind inima.
Observăm o acțiune asupra undelor cerebrale și mai ales la nivelul sistemului baroreflex care gestionează tensiunea arterială, sistemul imunitar și digestia.
Inima sincronizează activitățile creierului, care intră în modul de somn, atent și calm.
Practica zilnică a acestui exercițiu provoaca o încetinire a ritmului cardiac, o scădere a tensiunii arteriale și o scădere a nivelului de cortizol.
Aplicat mai puțin regulat, de exemplu pentru a gestiona situațiile de stres și anxietate, respirația lentă și profundă promovează o revenire la calm, stabilizează emoția, permite persoana să se reorienteze, reduce anxietatea și acționează asupra variabilității sângelui (aritmie sinusală respiratorie).