Acordarea somatopsihică
este acea acţiune prin care somato-psihopedagogul restabileşte un dialog între psihism şi corp.
Găsim aici adevărata miză a acordării somatopsihice: nu putem trata corpul fără a solicita spiritul şi nici spiritul fără a solicita corpul.
Scopul acordării somatopsihice este instalarea unui profund sentiment de unificare între toate părţile constitutive ale unui individ: mai întâi, între toate părţile corpului acestuia: între partea superioară şi cea inferioară, cea anterioară şi cea posterioară, cea dreaptă şi cea stângă, între spate şi faţă…; apoi – şi acest lucru este esenţial – între toate părţile fiinţei sale: între intenţie şi acţiune, atenţie şi intenţie, percepţie şi gest, gândire şi trăire.
Pentru aceasta, utilizăm cu prioritate instrumentele interne aflate la răscrucea funcţiilor motrice, senzoriale şi psihice ale individului: atenţia, percepţia chinestezică, gândirea, memoria, simţirea, empatia şi reglarea tonică.
În mod progresiv, determinăm persoana să-şi mobilizeze resursele atenţionale pentru a percepe din ce în ce mai bine efectele produse în corpul său. La începutul terapiei, corpul este perceput ca o parte distinctă faţă de individ, până în momentul când acesta din urmă descoperă că nu este alcătuit din două entităţi diferite, ci dintr-o unitate corp/psihism pe care se bazează toate funcţiile psihice. „Omul nu este în sine nici suflet, separat de corpul viu, nici un anumit corp viu, separat de sufletul ce se uneşte cu el fără însă a fuziona. Omul este produsul celor două, iar sentimentul pe care îl are faţă de propria existenţă este tocmai cel al uniunii inefabile dintre cel doi termeni care-l constituie.”
Astfel, atunci când individul stabileşte acest raport special cu fibra sensibilă a corpului, conştiinţa lui percepe o tonalitate specifică, ceea ce îi îmbunătăţeşte echilibrul general.
Termenii folosiţi de pacienţi pentru a-şi descrie starea atunci când se efectuează o acordare somatopsihică sunt semnificativi: „Se luminează cerul”, „orizontul se lărgeşte”, „Mă simt unificat, reunificat”. Atunci când pacienţii regăsesc gustul tonalităţii lor interne, le revine gustul vieţii, al propriei lor vieţi… Iar starea de rău dispare.
Romanian
English