https://www.thriveglobal.ro/stories/de-la-burn-in-laburn-out

De la burn-in la burnout

Fiecare dintre noi este un candidat pentru burnout. Pentru perioade lungi de timp, uneori chiar ani, oamenii își demonstrează competența, supra-implicarea profesională, răspunzând permanent și în orice moment tuturor solicitărilor. Consideră întotdeauna că alții au prioritate și simt că nu fac niciodată suficient pentru propriile lor nevoi. Hiperactivi, practică multitasking-ul, mănâncă dezordonat și dorm puțin. Și acasă există multe cerințe: copii, soț sau soție, casă, viață socială, hobby-uri… Zilele par prea scurte, se simt indispensabili, și trebuie (nu-i așa?) să fie perfecționiști. Ceea ce fac ei nu poate fi făcut de nimeni în locul lor, nu la fel de repede și nu la fel de bine.

Ce este burn-in-ul?

Chiar dacă iau o pauză, mintea lor rămâne preocupată de ceea ce trebuie să facă mai târziu, mâine, sau săptămâna viitoare. Pot ajunge să se simtă vinovați dacă-și oferă puțin timp de relaxare. Se simt tot timpul obosiți, dorm prost, iar odihna nu-și mai face efectul de regenerare. Apar dureri difuze și cronice, tensiunea sanguină este perturbată, uneori apar aritmii cardiace. Starea  de spirit devine mercurială, apare irascibilitatea, nerăbdarea sau chiar agresivitatea (împotriva altora sau a lor înșiși).

Uneori, se pot simți amețiți și apar momente de detașare emoțională. Se simt mai puțin eficienți și nimic nu le dă sentimentul de stabilitate și echilibru, iar acest lucru adâncește anxietatea. Încearcă să combată stările anxioase, consumând în exces dulciuri, alcool sau tutun. Un mic somnifer pentru a  adormi și, de dimineață, un pic de cafea, unele vitamine. Astfel, obțin rețeta pentru a face față unei noi zile de solicitare și stres.

Mai mult decât atât, nu se mai simt recunoscuți și apreciați pentru efortul depus, iar atmosfera din viața profesională nu este întotdeauna cea mai bună. Câteodată nici viața personală nu mai este armonioasă. Conflictele îi uzează și, uneori, este prezent un puternic sentiment de inechitate.

Dacă te regăsești în rândurile de mai sus, alertă! S-ar putea să fii în faza de burn-in, o anticameră care precede burnout-ul!

Această fază preliminară, numită Burn-in, a fost teoretizată de psihologul Cary Cooper. Înainte de faza de epuizare a resurselor fizice și mentale și de trăirea sentimentului de incapacitate de a realiza ceea ce este necesar, sau înainte de a ajunge la o stare de epuizare emoțională și de depersonalizare, putem observa aceste semne de avertizare. Iar toate aceste stări intermediare trebuie să fie detectate și observate, cu scopul de a realiza schimbările necesare pentru a putea sa opri evoluția stării de burnout.

Cum știi că ai atins starea de burnout

Anxietatea severă este unul dintre principalele semne ale burnout-ului. Stările anxioase variază de la stări de îngrijorare, temere, blocaje, comportamente compulsive sau chiar stres legat de propriile stări de anxietate și până la anxietatea care afectează ”viața corpului”, provocând și menținând stări de rău somatice.

În general, printre cele mai întâlnite simptome asociate cu aceste stări somatice de rău întâlnim: senzații de nod în gât, de respirație dificilă sau respirație accelerată, senzații de strangulare, tahicardie de repaus, durere toracică, senzații de nod în stomac, balonare sau greutate a stomacului, tensiune și dureri musculare.

Instrumentele somatopsihopedagogiei în tratarea holistică a epuizării

Somatopsihopedagogia oferă soluții pentru diminuarea și chiar înlăturarea acestor stări utilizând cele patru instrumente specifice de abordare.

Primul instrument propus are ca scop calmarea simptomelor resimțite la nivelul organismului utilizând atingerea manuală (fasciaterapia): ”Mâna reprezintă o ureche a sufletului” în proiectul de ascultare a pacientului.

Al doilea instrument se adresează sentimentului de copleșire. Este necesar să extragem persoana din starea anxioasă pentru a-i permite să se asculte pe sine și să experimenteze ceea ce se întâmplă lăuntric. Utilizăm în acest scop sesiuni de meditație și introspecție senzorială (meditația de prezență deplină). Este o întoarcere la o atitudine fenomenologică care determină înțelegerea și conștientizarea propriei prezențe pe care o persoană o percepe în corelație cu simțirea trăită în propriul corp.

Știm acum, prin intermediul imagisticii, că meditația contribuie la reducerea stresului și la o mai bună gestionare a depresiei; facilitează somnul și influențează producția de endorfine și are ca efect secundar scăderea producției de cortizol.

Al treilea instrument își propune să învețe persoana să-și gestioneze mai bine activitățile printr-un proces de cunoaștere și integrare a unui ritm mai lent care îi va permite să-și trăiască viața în deplina sa prezență. Acest lucru se obține practicând exerciții de gimnastică senzorială, care subliniază filosofia slow life și prezența de sine în acțiune.

Al patrulea instrument favorizează gândurile pozitive și diminuează amploarea gândurilor negative, astfel încât pesimismul general care însoțește stările de burnout să fie întrerupt. În ședințele de dialog verbal, cuvintele vor avea o altă greutate și un conținut izvorât din plenitudinea relației cu propria persoană, construindu-se astfel o nouă cale de acces către o mai mare stimă de sine și un sentiment de încredere ancorat în prezența și identitatea sa corporală, psihică și emoțională.

Tratamentul sau terapiile propuse persoanelor care suferă de epuizare sau burnout se regăsesc, de cele mai multe ori, pe paliere cognitive, comportamentale sau legate de medicație. Iar abordarea somatică în burnout-ului nu este foarte bine reprezentată în practica medicală, deși se dovedește a fi un element adjuvant în traversarea cu bine a acestor perioade dificile. Fără o ancoră perceptivă solidă în interiorul persoanei și fără participarea activă somatică, rezultatele se lasă mult așteptate sau au o eficiență redusă.